Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti este un reper al matematicii româneşti. Pe parcursul celor 150 de ani de existenţă, un număr însemnat de profesori şi absolvenţi au adus contribuţii remarcabile la dezvoltarea matematicii, fiind cunoscuţi prin teoreme, metode şi teorii care le poartă numele, prin direcţiile de cercetare iniţiate, prin articole şi monografii citate frecvent de specialişti în diverse domenii ale matematicii sau domenii interdisciplinare care folosesc matematica. Sute de foşti studenţi ai facultăţii sunt astăzi profesori şi/sau cercetători la cele mai importante universităţi sau institute de cercetări din lume şi din ţară. Profesorii din învăţământul preuniversitar care au absolvit această facultate sunt unanim apreciaţi iar mulţi absolvenţi care lucrează în domenii care folosesc matematica au făcut cariere strălucite. Scurt istoric Facultatea provine din Şcoala Superioară de Ştiinţe înfiinţată în 1863, cu un an înaintea înfiinţării Universităţii, în 1864, prin decret al domnitorului Al. I. Cuza. În 1864 Şcoala Superioară de Ştiinţe a fost redenumită Facultatea de Ştiinţe, fiind una din cele trei facultăţi ale Universităţii, alături de cele de Drept şi Litere. În 1866 Facultatea de Ştiinţe a fost organizată în două componente, o secţie de ştiinţe fizico-matematice şi alta de ştiinţe fizico-naturale. În 1948 Facultatea de Matematică şi Fizică se desprinde ca o facultate de sine stătătoare iar în 1961 aceasta se separă în două facultăţi: Facultatea de Matematică-Mecanică şi Facultatea de Fizică. Începând cu 1974, facultatea se va numi Facultatea de Matematică, până în 2001, când a căpătat denumirea de azi – Facultatea de Matematică şi Informatică. Un prim moment important în istoria facultăţii l-a reprezentat venirea, ca profesori, a primilor noştri doctori în matematici de la Paris: Spiru Haret, David Emmanuel, Constantin Gogu şi Nicolae Coculescu. Cu excepţia lui David Emmanuel, a cărui teză trata despre integrale abeliene de speţa a treia, toate celelalte trei teze aveau în vedere probleme de mecanică cerească. Spiru Haret a fost nu numai un eminent profesor de mecanică raţională, dar şi – probabil - cel mai luminat ministru al educaţiei din ţara noastră, fiind adevăratul înnoitor al învăţământului românesc prin reforma sa din anul 1898. David Emmanuel a fost considerat de matematicieni de frunte precum Ţiţeica, Lalescu, Stoilow etc., ca profesorul lor. Etapa următoare a evoluţiei matematicii în Bucureşti, pe care am putea-o numi – etapa consacrării - este aceea a marilor creatori care, după ce au trecut teze de doctorat, adesea strălucite, la Paris, s-au întors în ţară şi au realizat aici o operă ştiinţifică şi academică monumentală. Îi putem menţiona astfel pe Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu si Traian Lalescu, figuri proeminente ale facultăţii noastre în primele patru decenii ale secolului XX. Le-au urmat Victor Vâlcovici, Octav Onicescu. Un moment deosebit de important l-a marcat, în jurul lui 1940, venirea unor profesori de vază care anterior funcţionaseră la Universitatea din Cernăuţi (Simion Stoilow, Gheorghe Vrânceanu, Miron Nicolescu), la Universitatea din Iaşi (Grigore C. Moisil) sau la Universitatea din Cluj (Caius Iacob), ceea ce a marcat, în anii imediat următori, o cotitură în modernizarea învăţământului nostru matematic superior. Efortului de modernizare depus de cei menţionaţi, li s-au asociat şi profesori ca Alexandru Ghika, Dan Barbilian, Gheorghe Mihoc, Nicolae Teodorescu, Alexandru Froda, Călin Popoviciu, Ionel Bucur, Ştefan Gheorghiţă. În ultima perioadă mai putem menţiona ca participanţi activi la modernizarea învăţământului matematic şi cercetării ştiinţifice pe profesorii Gheorghe Marinescu, Ciprian Foiaş, Martin Jurchescu, Nicolae Radu, Aristide Halanay, Lazăr Dragoş, Costache Teleman, Eugen Sóos. Mulţi alţi matematicieni plecaţi dintre noi, care au trăit în secolul XX şi care au adus contribuţii importante la dezvoltarea facultăţii noastre şi a matematicii româneşti, au portretele expuse în coridorul din incinta decanatului facultăţii. În perioada 24-30 august 2012 a avut loc în Facultatea noastră Conferinţa "XIème Colloque Franco-Roumain de Mathématiques Appliquées" dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea facultăţii, conferinţă onorată de prezenţa a doi premianţi Fields. Recent, în perioada 29 august – 1 septembrie 2013, Facultatea de Matematică şi Informatică a organizat conferinţa dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţare. Vorbitorii invitaţi au fost, fără excepţie, absolvenţi ai facultăţii. Dintre aceştia circa 60 au venit din toate colţurile lumii pentru a onora cu prezenţa lor acest moment aniversar. Pentru a indica preocuparea permanentă a facultăţii pentru viitorul său, a fost organizată şi o valoroasă secţiune de Computer Science (domeniu cu o istorie mult mai scurtă, dar cu un viitor cert). Iar conferinţa, la toate secţiunile, a avut un nivel foarte ridicat, cum puţine conferinţe internaţionale au. Să remarcăm că nu au existat diferenţe între conferenţiarii din ţară şi cei veniţi din străinătate. Informaţii generale Facultatea oferă o pregătire temeinică la un nivel ştiinţific de vârf. Absolvenţii noştri nu au nicio problemă în a-şi găsi locuri de muncă (unii lucrează chiar din timpul studiilor) în informatică, industrie, cercetare aplicată, mediul bancar şi de asigurari, învăţământ de toate gradele. Cei care doresc pot continua studiile în şcolile doctorale din ţară sau din străinătate, unde sunt acceptati uşor (prezentarea animată). Oferta curriculară Pregătim studenţii în 3 domenii de licenţă două de 3 ani şi unul (Tehnologia Informaţiei) de 4 ani şi mai multe specializări de master şi doctorat. Domeniul Matematică Specializări de licenţă (cu începere din al doilea an de studiu): Matematica Matematică-Informatică Matematici aplicate Specializările de master respectă domeniile tradiţionale din matematica pură şi aplicată: Algebră, Analiză, Geometrie, Criptografie şi teoria codurilor, Matematici aplicate în finanţe, actuariat şi biostatistică, Modelare matematică în ştiinţele naturii şi ştiinţa materialelor. Masterul interdisciplinar de Biostatistică (cu taxă) se află la intersecţia domeniilor Matematică, Informatică şi Farmacie. Structura masterelor este în curs de adaptare la ultimele cerinţe ale pieţii muncii. Domeniul Informatică Are o unică specializare -Informatică - care include cursuri suport de matematică, cursuri fundamentale de informatică: structuri de date şi algoritmi, limbaje de programare (C, C++, Java, C#, limbaje non-procedurale), baze de date (SQL, PL/SQL, Oracle), dezvoltare de aplicaţii web (HTML, CSS, Java Script, XML, JSP, ASP.NET), administrare de reţele (Unix, Windows) şi o bogată activitate de realizarea de proiecte individuale sau în echipă. Specializările de master sunt orientate pe 6 direcţii de dezvoltare ştiinţifică şi profesională: Algoritmi şi bioinformatică, Baze de date şi tehnologii WEB, Inginerie software, Inteligenţă artificială, Programare declarativă şi Sisteme distribuite. Domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei Are o unică specializare - Tehnologia Informaţiei - cu durata de 4 ani. Programul de studiu integrează cursuri fundamentale şi de specialitate de matematică, informatică şi fizică. Pachetul de cursuri urmăreşte formarea unor deprinderi practice şi competenţe de a lucra cu echipamente tehnologice complexe prin lucrări de laborator şi practică de specialitate (în anul IV). Invaţământ la Distanţă Organizăm studii de licenţă în specializarea Informatică şi de master în Baze de date şi tehnologii WEB. Perspective Dupa terminarea specializării Matematică absolvenţii se pot orienta către: masterat în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică, dar şi în alte facultăţi. continuarea studiilor la Şcoala Doctorală de Matematică a Facultăţii. cercetare în cadrul institutelor de cercetare din domeniile: matematică, statistică şi economie, fizică, meteorologie, criptografie, astronomie, informatică, medicină, biologie etc. angajare în cadrul unor bănci, societăţi de asigurări, Bursei de valori, dar şi in cadrul unor agenţii şi autorităţi naţionale, institute de sondarea opiniei publice, firme particulare (se apreciază mai ales gândirea formată în facultate) din diverse domenii: economic, IT, industrial, mediu ... invaţământ preuniversitar şi universitar. După terminarea specializarii Informatică absolvenţii se pot orienta către: unul din cele 6 mastere în informatică oferite de facultatea noastra la zi sau unul din cele 2 mastere de informatica la IFR (Baze de date), dar şi în alte facultăţi. continuarea studiilor la Şcoala Doctorală de Informatică a Facultăţii. cercetare: algoritmi, calculabilitate şi complexitate, inteligenţă artificială angajare în cadrul unor firme de IT, în diverse poziţii şi în diverse subdomenii: programare, programare web, reţelistică, securitate. invaţământ preuniversitar si universitar. Baza materială Avem o bibliotecă informatizată, filială a Bibliotecii Centrale Universitare. Facultatea dispune de 20 de laboratoare de calcul, dotate cu calculatoare performante şi laboratoare de mecanică, analiză numerică şi statistică. Calculatoarele sunt schimbate, prin rotaţie, cel mult odată la 5 ani. Cele 4 amfiteatre şi mai multe săli de curs şi seminar au dotări multimedia. Studenţii pot beneficia de burse sociale, de studiu, de merit şi de performanţă. Facultatea poate asigura cazare în căminele universităţii pentru jumătate din studenţii din provincie. În timpul studiilor, studenţii pot beneficia de burse Erasmus în universităţi din Italia, Franţa, Germania, Suedia etc. Admiterea Concursul de admitere este separat pe domenii de licenţă - Matematică, Informatică şi Tehnologia Informaţiei. Admiterea constă dintr-o unică probă scrisă de 3 ore. Candidaţii au de tratat 2 subiecte, la alegere, astfel: La Domeniul Matematică - dintr-o listă de 4 subiecte: informatică, analiză matematică, algebră, geometrie şi elemente de trigonometrie. La Domeniul Informatică - dintr-o listă de 4 subiecte: informatică, analiză matematică, algebră, geometrie şi elemente de trigonometrie, dar subiectul de informatică este obligatoriu. La Domeniul Tehnologia Informaţiei - dintr-o listă de 5 subiecte: unul dintre analiză matematică, algebră sau geometrie şi elemente de trigonometrie şi unul dintre informatică sau fizică. Media de la bacalaureat are o pondere de 20% în media finală. Numărul de locuri pentru olimpici este nelimitat.